Starea lichida

Definire

La micsorarea, in conditii rezonabile de temperatura, a distantei dintre particulele constituiente ale unui gaz, prin comprimare, fortele de interactie atractiva cresc si devin destul de mari pentru a asigura aparitia unei ordini la distante mici. Sistemul de particule intra intr-o stare noua de agregare, denumita stare lichida, ce este caracterizata de volum propriu (lichidele sunt foarte putin compresibile) si lipsa formei proprii.
Starea lichida este asemanatoare celei gazoase prin existenta unei libertati de miscare avansate a particulelor componente si celei solide prin existenta unei ordini la mica distanta - atomii sunt asezati in anumite pozitii unii fata de ceilalti, ordinea fiind insa din ce in ce mai putin evidenta cu cresterea distantei dintre acestia.
Desi starea lichida este definita de mult timp, chiar si in prezent fizicienii lucreaza la realizarea unei teorii coerente a acesteia.

Proprietatile lichidelor

Densitatea lichidelor este mult mai mare ca a gazelor, fiind de ordinul a 1000Kg/m3.
Presiunea de vapori a lichidelor, reprezinta presiunea vaporilor aflati in echilibru cu suprafata lichidului la o anumita temperatura.
Aceasta presiune creste cu temperatura si la un moment dat egaleaza o atmosfera; acest punct se numeste in mod uzual temperatura de fierbere.
La fierbere, evaporarea lichidului are loc in toata masa sa, presiunea vaporilor egaland presiunea exercitata din exterior, fapt ce conduce la aparitia de bule de vapori ce urca la suprafata. Temperatura de fierbere depinde de natura lichidului, prin fortele intermoleculare.
Modificarea presiunii gazului de deasupra unui lichid conduce la modificarea temperaturii de fierbere.

Viteza de evaporare

Viteza de evaporare v reprezinta masa de lichid ce se evapora in unitatea de timp de pe unitatea de suprafata:

unde pm este presiunea vaporilor saturanti la acea temperatura
p este presiunea de vapori; H presiunea gazului de deasupra
k constanta specifica fiecarui lichid; S suprafata de evaporare.
Viteza de evaporare a lichidelor este importanta pentru fenomenele de uscare a materialelor de constructii, uscarea multora avand loc cu contractii de volum, ce genereaza fisuri si scaderea rezistentelor materialului. De asemenea viteza de evaporare a solventului din vopsele determina modul de utilizare a acestora - o vopsea al carei solvent se evapora mai greu, cum este white spirtul, poate patrunde mai bine in toate asperitatile suprafetei, nefiind necesara o sablare, in multe cazuri scumpa sau practic imposibil de executat din cauza riscurilor ecologice. De exemplu, in cazul vopsirii podurilor metalice existente, nu este posibila indepartarea prin sablare a stratului de rugina existent, deoarece miniul de plumb utilizat de obicei ca grund ar polua apele de dedesubt; se utilizeaza o vopsea cu uscare lenta care ramane fluida mai mult timp si poate patrunde prin stratul de rugina.

Vascozitatea

Vascozitatea lichidelor este o proprietate caracterizata prin forta ce se manifesta la deplasarea unui strat de fluid in raport cu altul:

unde

este coeficientul de vascozitatea dinamica.
Se masoara in Ns/m2; exista si o unitate tolerata 1Poise=0.1Ns/m2.
Vascozitatea cinematica este definita prin relatia:

si se exprima de obicei in cm2/s.

Vascozitatea Engler (E) se exprima in grade Engler si este definita prin raportul dintre timpul necesar pentru scurgerea unui lichid printr-un orificiu standardizat si cel corespuzator scurgerii apei, la aceeasi temperatura.