Tipuri de retele cristaline

Retele moleculare

Nodurile retelei sunt ocupate de molecule polare sau nepolare intre care se exercita legaturi de hidrogen sau van der Waals. Fortele de coeziune sunt slabe astfel incat substantele respective au punct de topire scazut si rezistente mecanice reduse.
Exemple: apa, CO2, majoritatea substantelor organice

Retele atomice

In noduri se gasec atomi legati intre ei prin covalente, ca in cazul grafitului, diamantului. Legatura covalenta este puternica si drept urmare temperaturile de topire sunt ridicate iar rezistentele mecanice bune.
Tipuri de retele cristaline

Retele ionice

Au in noduri ioni, asezati astfel incat toi vecinii sai au sarcina electrica opusa. Fortele de legatura sunt puternice, de natura electrostatica, asezarea este compacta astfel incat substantele ionice au temperaturi de topire ridicate desi proprietatile mecanice nu sunt deosebite.

Retele metalice

Sunt caracteristice metalelor, atomii metalici gasindu-se in nodurile retelei.
Metalele au numar de coordinatie mare 8-12, cristalizand in sistemele cubic cu volum centrat, cubic cu fete centrate si hexagonal compact.

Sistemul cubic cu volum centrat

In cazul sistemului cubic cu volum centrat, intalnit la Fe si Cr, numarul de coordinatie este 8, fiecare celula continand cate 2 atomi:1+8x1/8.

Volumul ocupat in acest caz este de 68% din spatiul celulei elementare.

Sistemul cubic cu fete centrate

In cazul sistemului cubic cu fete centrate, intalnit la Cu, Pb, Au, Ag, numarul de coordinatie este 12, fiecare celula elementara continand cate 4 atomi:
8x1/8+6x1/2

Volumul ocupat in acest caz este de 74% din spatiul celulei elementare.

Sistemul hexagonal compact

In cazul sistemului hexagonal compact, intalnit la Mg, Zn, Ti, numarul de coordinatie este 12, fiecare celula elementara continand cate 7 atomi:
3+12x1/6+2x1/2

Compactitatea retelei este de 74%.